Drept penal – ramură a sistemului de drept care cuprinde totalitatea normelor juridice ce reglementează conduita persoanelor, precum şi relaţiile dintre ele în raport cu valorile sociale fundamentale ocrotite de legea penală, prin interzicerea, sub ameninţarea unei sancţiuni penale, a acţiunilor sau inacţiunilor care pun în pericol aceste valori, în scopul apărării lor prin prevenirea infracţiunilor şi prin aplicarea sancţiunilor celor care le săvârşesc. Pentru aceasta dreptul penal stabileşte ce fapte constituie infracţiuni, precum şi sancţiunile ce trebuie aplicate celor care le comit. ~ pozitiv cuprinde totalitatea normelor de drept penal în vigoare la un moment dat (legislaţia penală activă). ~ obiectiv reprezintă conţinutul normelor de drept penal, adică ceea ce decurge ca îndatoriri, restricţii şi consecinţe din normele penale. ~ subiectiv (jus puniedi) reprezintă dreptul statului de a crea norme juridice sancţionate cu pedepse. ~preceptiv (incriminator) cuprinde totalitatea normelor juridice penale care stabilesc faptele ce constituie infracţiuni şi atrag răspunderea penală. ~ sancţionator cuprinde totalitatea normelor penale care stabilesc sancţiunile aplicabile în caz de nerespectare a normelor ce constituie dreptul penal preceptiv. ~ substanţial (material) cuprinde totalitatea normelor penale care se referă la infracţiuni şi pedepse (cuprinde atât dreptul penal perceptiv, cât şi dreptul penal sancţionator). ~ formal (procedural) cuprinde totalitatea normelor juridice ce stabilesc modul de desfăşurare a activităţii procesual penale. ~ executiv cuprinde totalitatea normelor juridice care se referă la executarea sancţiunilor penale. ~penitenciar, cuprinde totalitatea normelor juridice care se referă la executarea pedepselor privative de libertate în locul de deţinere. ~ comun (ordinar) include totalitatea normelor penale care se aplică tuturor persoanelor. Ele sunt înscrise, de regulă, în codul penal şi în codul de procedură penală. ~ complimentar cuprinde totalitatea normelor penale aplicabile de asemenea tuturor persoanelor înscrise în legi speciale şi care complinesc codul penal. ~ special cuprinde totalitatea normelor penale care s-ar aplica anumitor categorii de persoane (-propriu), de ex. funcţionarilor, militarilor etc., ori anumitor activităţi (~particularj, de ex., în materie fiscală, sanitară, silvică, sau în anumite condiţii neobişnuite (~ excepţional), de ex. legi marţiale, legi de măsuri urgente etc. ~ internaţional cuprinde reguli cu caracter penal, create prin convenţiile internaţionale şi care sunt preluate de legislaţiile naţionale penale naţionale (de ex., dispoziţiile privind sancţionarea crimelor contra păcii şi omenirii, imprescriptibilitatea crimelor de război ş.a.). ~ interregional cuprinde totalitatea normelor penale privind aplicarea în spaţiu a legilor provinciale şi locale (de ex., în cazul unui stat confederat sau stat federal). Se constată tendinţa ca anumite dispoziţii din partea specială a dreptului penal, grupate în funcţie de domeniul pe care îl vizează să primească în mod convenţional denumiri care nu trebuie considerate a desemna ramuri distincte de drept: dreptul penal al afacerilor, dreptul penal al mediului etc.
Drept procesual penal – ansamblul normelor juridice care reglementează desfăşurarea procesului penal. Normele dreptul procesual penal apar ca reguli de conduită particulară, deoarece se adresează numai acelora care participă într-o anumită calitate la desfăşurarea procesului penal, pe când normele dreptului penal apar ca reguli de conduită generală, v. şi procesul penal.
Detalii: http://legeaz.net/dictionar-juridic/drept-penal